Comunicat 2/01.06.14
Constituția devine un Contract Social, prin care poporul român proclamă intangibilitatea şi inalienabilitatea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului ca temelie a statului român, în care toate structurile – administrativă – legislativă, executivă şi justiţia – sunt în slujba poporului, cu obligaţia de a le apăra şi respecta, pentru a asigura cetățenilor români și urmașilor acestora prosperitate materială, culturală și spirituală.
Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită: direct prin referendum și indirect prin reprezentanţii săi aleşi.
Republica va fi parlamentară
Președintele României va fi ales de către Parlament, pentru un singur mandat de șase ani, iar funcția va fi de reprezentare;
Parlament va fi bicameral, în care Senatul și Camera Deputaților vor avea atribuții diferite în procesul legislativ.
Parlamentarii nu vor putea îndeplini, pe perioada mandatului, nicio altă activitate publică de stat sau privată remunerată.
Singura autoritate legiuitoare va fi Parlamentul, iar Ordonanţa de urgenţă va avea ca obiect modificări ale legilor organice și ordinare, numai cu privire la acele dispoziții ce îngreunează punerea lor în executare, fără a putea afecta drepturile acordate.
Guvernul va fi de uniune națională.
Funcțiile de demnitate publică vor fi incompatibile cu orice activitate publică sau privată remunerată.
Candidații la funcția de judecător si procur vor fi propuși de către asociațiile profesionale si vor fi aleși de popor, pe baza de CV.
Regiunile vor fi unități administrative teritoriale in locul județelor.
Poporul poate iniția referendum, astfel încât acesta să devină o pârghie reală de exprimare a suveranității poporului.
Drepturile si libertățile fundamentale ale cetățenilor romani stabilite de către DUDO si CEDO vor fi garantate de către stat.
Cetățenilor li se garantează accesul la controlul cheltuirii banilor publici.
O moțiune simpla adoptată de către una din Camerele Parlamentului va duce la remanierea ministrul vizat.
Toţi românii au dreptul să se împotrivească, dacă altă posibilitate nu există, împotriva oricui se angajează să înlăture ordinea de drept constituţională.
Ziua naţionala a României va fi 3 iulie – Ziua naţională trebuie să marcheze momentul în care România a fost definită ca stat ori acesta a fost când Principatele Române au fost recunoscute ca ROMÂNIA, în act oficial – Monitorul Oficial al României din data de 3 iulie 1864, când a fost publicată prima Constituție a României ca Stat, adoptată prin voinţa poporului prin referendumul din 15 mai 1864.
Oricărei persoane îi este garantat dreptul să se adreseze instanţelor judiciare.
Bucuresti, 27 mai 2014
– Initiatori senatori liberali Ioan Ghise,Brasov
Paul Ichim, Galati
Marin Burlea, Iasi
Autor jurist Ion Ciochina
Ioan Ghişe senator independent, Colegiul nr. 3 Braşov 
D-le Ghise nu sunt membru nici unui partid dar va sustin in demersul dv. asa cum v-am sustinut si la demonstratiile anti basiste din fata Cotrocenilor .Sunt convins ca actiunile lui crin antonescu sunt conforme dispozitiilor lui basescu, vor sa distruga acest partid traditional al Romaniei.Voi transmite mai departe cunoscutilor mei mesajele dv. Va doresc multa sanatate si putere de munca. PETRE P
Ce faceți, domnule senator, vă dați cu stîngul în dreptul din prima ?
Prin propunerea cu regiunile anulați suveranitatea națională din start. Doar știm cine și de ce ne cere organizarea pe regiuni.
Nu e de ajuns aberația criminală a dublei suveranități care se transformă, rapid, în subordonare față de structura supranațională UE ? Acum ar urma și dinamitarea în jos, prin slăbirea coeziunii interne în plan administrativ teritorial ?
Seamănă a stat cu tendințe libertariene, altfel idei frumoase pe hîrtie, dar noi abia supraviețuim ca stat unitar și național. N-ar fi mai bine să oprim întîi hemoragia ? Nu slăbiți mai mult ceea ce abia se ține. Lăsați regionalizarea mai încolo, la paștele cailor.
Cum rezolvați contradicția fundamentală dintre suveranitatea care aparține, strict, poporului și renunțarea, fără limite de aplicare și de timp, în favoarea UE, scrisă în constituția actuală ? Cum se va exercita dreptul la referendum, cînd, unul ca mine, în virtutea apartenenței la poporul suveran, va cere organizarea unui referendum pentru denunțarea tratatului cu UE exact pe motivul că intră în conflict direct cu suveranitatea poporului român ? Nu ar fi mai bine să rezolvați grava problemă juridică pe care o ridică renunțarea automată la suveranitate atunci cînd trebuie să acceptăm, fără crîcnire, printr-o formă de schizofrenie constituțională, regulile cu efect legal decurgînd din tratatul de aderare ?
Reblogged this on operatiunispeciale.