Senatorul Ioan Ghise iti vorbeste LIBER

Anunt 64/17.09.14 – Ioan Ghise la TV:

Miercuri 17.09.2014

Ora 15:00 – Antena 3

Senatorul Ioan Ghise iti vorbeste LIBER

Anunt 63/12.09.14 – Ioan Ghise la TV:

Vineri 12.09.2014

Ora 21:00 – Romania TV

Senatorul Ioan Ghise iti vorbeste LIBER

Anunt 62/11.09.14 – Ioan Ghise la TV:

Joi 11.09.2014

Ora 15:00 – Antena 3

Senatorul Ioan Ghise iti vorbeste LIBER

Anunt 61/10.09.14 – Ioan Ghise la TV:

Miercuri 10.09.2014

Ora 18:50 – Romania TV

Ora 21:00 – Curier TV Pitesti

Senatorul Ioan Ghise iti vorbeste LIBER

Anunt 60/09.09.14 – Ioan Ghise la TV:

Marti 09.09.2014

Ora 20:30 – Antena 3

Ora 21:00 – Ploiesti TV – emisiune inregistrata.

Obligatia Parlamentului de a reinstaura odinea de drept in Romania

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

senator Călin Popescu Tăriceanu,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

deputat Valeriu Zgonea,

Simaţi colegi parlamentari,

Constituţional, Parlamentul este obligat să finalizeze referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României.

Parlamentul prin Hotararea nr. 34/2012 privind referendumul national din 2012 a stabilit la art. 3:

„ In situatia in care Curtea Constitutionala va stabili ca nu au fost indeplinite de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul Romaniei va lua act de hotararea acesteia si VA DECIDE PROCEDURA DE URMAT ”.

De doi ani, Parlamentul trebuie sa finalizeze aceasta procedura pentru a incheia referendumul.

Va solicit pentru a cincea oara să introduceţi pe ordinea de zi a Şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului proiectul de Hotărâre pe care

l-am depus cu nr.191 la Senat, în 11 februarie 2013, privind finalizarea referendumului naţional din 29 iulie 2012.

Adoptarea de către Parlament a unei astfel de Hotărâri pentru finalizarea referendumului este obligatorie deoarece este în vigoare şi astăzi Hotărârea nr.33 din 6 iulie 2012 privind suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României.

Prin Rezolutia nr. 2257/6 dec.2012, punctul 6, Parchetul General de pe langa ICCJ, apreciaza punctele 3,4 si 5 ale Hotararii nr. 6/2012 a CCR privind referendumul din 29 iulie 2012 ca fiind doar „idei, pareri, opinii ” ale judecatorilor CCR.

Potrivit Constitutiei Romaniei, art.2,alin.(2) aceste ”idei, pareri, opininii ” nu pot substitui suveranitatea poporului.

Parlamentul are obligatia sa reinstaureze ordinea de drept in Romania, chiar si cu doi ani intarziere !.

 

Bucureşti, 9 septembrie 2014                          Cu stima !

 

Ioan Ghise, senator independent

HOTĂRÂRE nr. 33 din 6 iulie 2012 privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României

În temeiul prevederilor art. 95 şi ale art. 146 lit. g) din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1  Domnul Traian Băsescu se suspendă din funcţia de Preşedinte al României.

Art. 2 Hotărârea  se  comunică  Curţii  Constituţionale  pentru  a  constata existenţa  împrejurărilor  care  justifică  interimatul  în  exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.-****-

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 6 iulie 2012, cu respectarea prevederilor art.95 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 457 din data de 6 iulie2012

HOTĂRÂRE nr. 34 din 6 iulie 2012 privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României

În temeeiul dispoziţiilor art. 95 alin. (3) din Constituţia României, republicată, ale art. 8, 9 şi ale art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr.3/2000 privind  organizarea  şi  desfăşurarea  referendumului,  cumodificările şi completările ulterioare,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1

(1) Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui referendum naţional pentru demiterea PreşedinteluiRomâniei

(2) Referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu.

(3) Referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui Românieiva avea loc în data de 29 iulie 2012.

Art. 2

Cetăţenii  care participă la  referendum au dreptul  să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinulde  vot:  „Sunteţi  de  acord  cu  demiterea  Preşedintelui  României, domnul Traian Băsescu?”

Art. 3

În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, ParlamentulRomâniei  va  lua  act  de  hotărârea  acesteia  şi  va  decide  asupraprocedurii de urmat.

Art. 4

(1) Data referendumului naţional se aduce la cunoştinţa publică prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi prin presă, radio şi televiziune.

(2) Campania  pentru  referendum  începe  la  data  aducerii  la cunoştinţa publică a datei referendumului şi se încheie la data de28 iulie 2012, ora 7,00.

Art. 5

(1) În  vederea  repartizării  şi  monitorizării  timpilor  de  antenă  se constituie o comisie parlamentară specială.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din 11 deputaţi şi senatori,  desemnaţi  cu  respectarea  configuraţiei  politice  a Parlamentului României, potrivit anexei care face parte integrantă din  prezenta  hotărâre,  preşedintele  Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedinteleSocietăţii  Române  de Radiodifuziune, preşedintele Societăţii Române de Televiziune şi un  reprezentant  al  domnului  Traian  Băsescu,  Preşedintele suspendat al României.-****-

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 6 iulie 2012, cu respectarea prevederilor art.76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

ANEXĂ: Componenţa nominală a comisiei prevăzute la art. 5

1.	Turcan Raluca – deputat	Grup parlamentar al PDL
2.	Boureanu Cristian Alexandru – deputat	Grup parlamentar al PDL
3.	Feldman Radu Alexandru – senator	Grup parlamentar al PDL
4.	Neacşu Marian – deputat	Grup parlamentar al PSD
5.	Pâslaru Florin-Costin – deputat	Grup parlamentar al PSD
6.	Şova Dan Coman – senator	Grup parlamentar al PSD
7.	Taloş Gheorghe Mirel – deputat	Grup parlamentar al PNL
8.	Cazan Mircea Vasile – deputat	Grup parlamentar al PNL
9.	Marton Arpad Francisc – deputat	Grup parlamentar al UDMR
10.	Vasile Aurelia – deputat	Grup parlamentar progresist
11.	Păun Nicolae – deputat	Grup parlamentar al minorităţilor naţionale

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 457 din data de 6 iulie 2012.

HOTĂRÂREA nr. 6 din 21 august 2012 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, si la confirmarea rezultatelor acestuia

 CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

în numele legii

HOTĂRĂŞTE:

1. Constată  că  procedura  pentru  organizarea  şi  desfăşurarea referendumului  naţional  din  data  de  29  iulie  2012  pentru demiterea  Preşedintelui  României,  domnul  Traian  Băsescu,  a fost respectată.

2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 persoane (46.24%), din  care  7.403.836  (87.52%) au  răspuns „DA” la  întrebarea „Sunteţi  de  acord  cu  demiterea  Preşedintelui  României?”,  iar943.375 (11.15%) au răspuns „NU”.

3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătateplus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electoralep ermanente, pentru ca  referendumul  să  fie  valabil  în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

4. La  data  publicării  prezentei  hotărâri  în  Monitorul  Oficial  al României, Partea I, încetează interimatul domnului George-Crin Laurenţiu  Antonescu  în  exercitarea  funcţiei  de  Preşedinte  al României.

5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României. Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună. Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

Comunicat

COMUNICAT

Stimaţi voluntari şi susţinători ai candidaturii mele la funcţia de Preşedinte al României,

 Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijinul Dvs. generos pentru strangerea semnaturilor necesare candidaturii la presedintia tarii, minim 200 000 de semnaturi.

Cu tot efortul imens pe care Dvs. l-aţi depus si pentru care va sunt si va raman recunocator, pana azi, 7 sept., nu s-a strâns numărul de semnături necesar.

Examinând trendul, in mod cert, in timpul scurt ramas la dispozitie, nu sunt perspective de strangere a numărului minim de semnături prevăzut în lege pentru a putea candida.

În acest context, am primit acum doua zile, cu bucurie si onoare propunerea   pe care ne-au făcut-o reprezentanţii Partidului Uniunea Democrată Română (UDR) care mi-au făcut surpriza să ne informeze că, de cateva săptămâni, au strâns semnături pentru mine pe listele partidului, având până acum un număr semnificativ de semnături deja strânse.

În plus, mi-au oferit garanţii că vor reuşi să finalizeze acţiunea de strângere semnături în timp util, 20 sept., şi chiar cu un plus de cca 10% peste numărul minim necesar, prevazut de lege.

În concluzie am fost nevoit să decid între:

– a refuza aceasta propunere, caz în care nu pot să-mi depun candidatura din cauza imposibilităţii strângerii semnăturilor necesare într-un timp atât de scurt sau

– a accepta oferta generoasă a UDR şi a pastra şansa de a îndeplini condiţia de număr de semnături impusa de lege.

Am ales varianta care dă şanse în continuare pentru a candida la preşedinţie.

Precizez că reprezentanţii UDR nu mi-au impus nici un fel de condiţionalitate şi în plus, m-au asigurat ca agreează şi susţin în integralitate Proiectul meu de ţară intitulat „România Bunăstării”.

UDR adresează invitaţia tuturor voluntarilor, care doresc, sa se alăture partidului in acest efort comun.

Faţă de toate acestea, vă rugăm pe toţi aceia care m-aţi sprijinit şi care doriţi să mă sprijiniţi în continuare, ca începând de astăzi, 7 septembrie 2014, să abandonaţi formularele de strângere semnături care conţin menţiunea „Candidat independent” şi să descărcaţi de pe site, blog şi paginile FB noul formular promovat de UDR pe care sa il folositi şi să mă ajutati pentru strângerea de semnături sub sigla UDR.

Listele cu semnături vor fi trimise în continuare la adresa:

„ cabinet senatorial Ioan Ghişe, str. Memorandului nr 33, CP 500045,

municipiul Braşov.”

Sper în înţelegerea Dvs. si in sustinerea Dvs. pentru aceasta alegere şi vă asigur că voi depune toate eforturile pentru promovarea proiectului de ţară anuntat.

Brasov, 07.09.2014                             Cu stima si multumiri !

Prof. Ioan Ghişe senator independent.

Senatorul Ioan Ghise iti vorbeste LIBER

Anunt 59/05.09.14 – Ioan Ghise la TV:

Vineri 05.09.2014

Ora 18:50 – La emisiunea „Profil de candidat la prezidentiale” de la Romania TV

Scrisoare către premierul Victor Ponta

Catre premierul Guvernului Romaniei

Stimate domnule prim ministru Victor Ponta,

Vă scriu pentru a vă ruga să analizaţi în regim de urgenţă propunerea constructivă, de mai jos, cu referire la corectitudinea alegerilor care urmează să aibă loc în acest an.

Aceasta pentru că, vă amintiţi, aţi afirmat cândva că “o maşinărie de furat voturi ar fi mers mai bine decât o alta”!

Iar un nou scrutin asupra căruia ar pluti suspiciunea de fraudare ar fi catastrofal pentru democraţia românească. Buletinele de vot actuale, care pot fi tipărite de către oricine şi procedura de vot netransparentă au făcut şi fac în continuare, posibilă fraudarea alegerilor.

De aceea, pentru a evita ca şi la alegerile din această toamnă să avem fraude, am depus, azi, 14 august, la Senat, un proiect de lege.

Lege care să elimine posibilităţile de fraudare a alegerilor pentru ca, la alegerile din noiembrie, să putem avea alegeri corecte, cinstite şi fără niciun fel de suspiciuni.

Deoarece proiectul se referă la aspecte care ţin de tehnică electorală (un buletin de vot extrem de greu de falsificat şi o procedură sigură de vot) propunerile formulate pot fi mult mai uşor promovate prin Hotarare de Guvern care sa aplice legea alegerilor prezidentiale.

Tine doar de vointa politica si de optiunea Dvs în calitate de Prim ministru şi de competitor electoral.

In ultimii ani, aproape fara exceptie, politicienii, inclusiv dumneavoastră, s-au plans de fraudarea alegerilor in Romania.

Alegerile prezidentiale din 2009 si referendumul din 2012 sunt ultimele mari exemple in acest sens.

De aceea, pentru recăpătarea increderii oamenilor in democraţie si in respectul pentru votul lor, va rog sa analizati cu maxima atentie si sa faceti asa cum este mai bine pentru romani si pentru consolidarea democratiei in tara noastra.

(Ştiu că sistemele de vot electronice sunt mult mai eficiente însă, din păcate, acestea pot fi uşor fraudate.

Costurile pentru un buletin de vot înseriat şi securizat sunt justificate de recăpătarea încrederii românilor în democraţie. Iar românii au mare nevoie de o astfel de încredere!)

Puteti face astfel dovada ca doriti să promovati alegeri corecte, cinstite, nefraudate sau în care frauda să fie diminuată la maxim.

Sa va dea Dumnezeu gandul cel bun !

Anexez proiectul de lege depus la Senat

Va multumesc !

Bucuresti, 14 august, 2014                               Cu stima !

                                Ioan Ghise, senator independent.

Expunere de motive la

LEGEA

privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea

prevenirii şi combaterii fraudei electorale

Ţinând seama de lungul şir de acuze reciproce, pe care şi le-au adus partidele cu privire la fraudarea de-a lungul timpului a alegerilor şi de suspiciunile privind incorectitudinea desfăşurării alegerilor, în special în străinătate;

Constatând că la fiecare proces electoral desfăşurat în ultimii douăzeci de ani au existat încălcări ale Legii electorale, tentative de fraude şi fraude, multe nedepistate iar altele, deşi depistate, rămase nesancţionate;

Luând act de voinţa declarată a tuturor liderilor şi partidelor pentru alegeri corecte;

Pornind de la „Codul bunelor practici în materie electorală” adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept;

În vederea materializării principiului potrivit căruia „statul trebuie să sancţioneze orice fraudă electorală”;

Cunoscând faptul că oricât de bună ar fi o lege electorală ea poate fi încălcată dacă tehnica şi procedura de aplicare nu sunt corecte şi riguroase;

Având în vedere:

• necesitatea egalităţii şanselor candidaţilor şi asigurarea dreptului de vot al tuturor cetăţenilor
• libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie fără influenţe de natura cadourilor, atenţiilor ori mitei electorale.
• obligativitatea ca autorităţile de stat să aibă o atitudine neutră în ceea ce priveşte implicarea lor în campania electorală şi separarea netă între partide şi stat, care să nu permită utilizarea de către partidele aflate la guvernare a resurselor publice în interese de partid
• modul determinant în care acurateţea listelor electorale trebuie să servească un scrutin corect
• necesitatea recredibilizării procesului electoral în conştiinţa cetăţenilor
• necesitatea imperativă de înlăturare a posibilităţilor de fraudare a alegerilor şi de eliminare a oricăror suspiciuni privind incorectitudinea procesului electoral
• principiul libertăţii mass-media şi accesul acesteia la fazele procesului electoral şi la susţinerea candidaţilor în mod nediscriminator iar reflectarea alegerilor să fie obiectivă şi neutră în special în media publică,

asigurarea corectitudinii alegerilor reprezintă cel mai important moment în vaţa unei naţiuni şi aceasta trebuie să vizeze cel puţin următoarele aspecte:

• Buletinele de vot trebuie astfel realizate încât să nu poată fi falsificate ori înlocuite cu altele.
• Să asigure secretul votului în sensul că nu trebuie să fie posibil să se facă o legătură între alegător şi buletinul de vot,
• Pe tot parcursul procesului de vot să existe transparenţă astfel încât cetăţenii, presa scrisă si mijloacele audiovizuale să aibă acces la toate fazele procesului.
• Să existe proceduri care să împiedice deturnarea voinţei electoratului şi contracararea celor peste 25 de metode, identificate până acum, de fraudare a alegerilor.

Pentru falsificarea unei bancnote, care are efect limitat în plan economico-financiar, (până la descoperirea falsului, bancnota circula de un număr de ori) falsificatorul prins este condamnat! Falsificarea voturilor sau alegerilor înseamnă deturnarea voinţei electoratului şi poate avea consecinţe dezastruoase asupra întregii ţări pentru lungi perioade de timp. De aceea se impune un buletin de vot şi o procedură de vot, riguroase şi sigure, care să permită prevenirea fraudelor electorale de orice fel, depistarea sigură a acestora şi sancţionarea lor severă, în condiţiile legii.

Votul electronic nu poate fi folosit în această etapă din cel puţin următoarele considerente:

-alegerile pot fi uşor fraudate prin manipularea softului. Dată fiind miza extrem de importantă a procesului electoral, precum şi ca urmare a faptului că, până acum, la fiecare alegeri au fost constatate fraude şi acuze de fraudare a votului, opinăm că există forţe interesate în fraudarea alegerilor iar acestea vor face totul pentru a le frauda. De aceea sistemul electronic, într-o ţară săracă şi în care sunt cumpărători şi vânzători de voturi, sistemele electronice de vot NU SUNT SIGURE. De altfel este de notorietate faptul că sisteme informaţionale dintre cele mai performante, respectiv chiar ale NASA, Pentagon, bănci, etc au fost penetrate.

-în plus, votul electronic de tipul „prêt à voter” permite alegătorului să rămână cu un cupon cu care să verifice dacă votul său a fost luat în considerare sau nu. Acest cupon însă reprezintă, şi acesta este cel mai periculos aspect, posibilitatea de a demonstra altora cum a votat. Aceasta înseamnă că, practic, acest tip de vot poate fi utilizat ca un mijloc de traficare a votului, respectiv un fel de perfecţionare a procedeului de fraudare cunoscut sub numele de „votul suveică”.

-la nivelul electoratului există o mare masă de electori care nu s-ar descurca şi care ar necesita asistenţă, fapt ce ar duce la influenţarea votului.

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, noi, iniţiatorii acestui proiect de lege am propus intezicerea acestuia din următoarele motive:

• Nu poate exista certitudinea votului secret şi onest, adică în concordanţă cu voinţa şi convingerea alegătorului, aflat în ţară sau în străinătate. Oricând, un emisar, reprezentând anumite interese, se poate prezenta la alegător, ori la mai mulţi alegători, oferindu-le sume de bani ori alte avantaje. Iar alegătorul va vota, în prezenţa acestui emisar, aşa cum emisarul îi va cere.
• Potrivit punctului 4. alin a. din Codul bunelor practici în materie electorală „Pentru fiecare persoană cu drept de vot, secretul votului nu este numai un drept dar şi o obligaţie, a cărei nerespectare trebuie să fie sancţionată prin anularea oricărui buletin de vot al cărui conţinut a fost divulgat.” Ori votul prin corespondenţă nu poate oferi certitudinea îndeplinirii obligaţiei fiecărui alegător de a asigura secretul votului.
• Dată fiind miza alegerilor şi pornind de la practici recente privind coruperea unor alegători din străinătate, procedura votului prin corespondenţă ar reprezenta o fisură majoră a procesului electoral şi, de aceea, trebuie total înlăturată.

• În Raportul explicativ, adoptat de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002) se subliniază „3.2.3. 38. „…votarea prin corespondenţă poate fi folosită mult într-o ţară şi interzisă în alta pentru a evita pericolul unor eventuale falsificări electorale.” Şi, acest pericol, pentru România, este real. În numele şi în spatele unui principiu frumos, acela ca şi cetăţenii aflaţi în străinătate să-şi poată exercita dreptul la vot, practic, se pot face mari ilegalităţi şi se poate deturna voinţa electoratului.
  

• Pe de altă parte nu este moral ca viaţa şi destinele cetăţenlor rămaşi în România să fie determinate de semeni de-ai lor care trăiesc în democraţii consolidate şi au nivelul de trai cu totul altul decât cel din România şi care nu cunosc realităţile concrete din ţară, putând fi uşor manipulabili, votul prin corespondenţă reprezentând o modalitate perfectă de deturnare a voinţei acestora.

• În procesul electoral, practic, se aleg persoane care într-un fel s-au altul vor gestiona bugetul constituit din taxele şi impozitele pe care cei rămaşi în ţară le plătesc. Numai în mică măsură, ori deloc, le plătesc cei care se află în afara ţării. Din acest motiv este imoral ca unii să plătească taxe şi impozite şi alţii să decidă gestionarea lor. Este şi mai imoral ca acest fapt să se întâmple prin utilizarea unei proceduri, votul prin corespondenţă, nesigure şi uşor traficabile.

Faţă de cele de mai sus propunem spre dezbatere şi aprobare în procedură de urgenţă prezentul proiect de lege care ţine de aspectele tehnice ale desfăşurării scrutinului:

LEGE

privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea

prevenirii şi combaterii fraudei electorale

Art. 1. Buletinul de vot

1. Buletinul de vot pentru toate tipurile de alegeri – locale, generale, (parţiale sau totale) a celor prezidenţiale şi pentru referendum, – se va realiza în condiţii de imprimare şi având elemente de siguranţă ca la imprimarea bancnotelor.
2. Hârtia pe care va fi imprimat buletinul de vot       trebuie să fie hârtie filigran cu elemente de siguranţă tipice.
3. Buletinul de vot va avea o hologramă de conformitate, astfel încât, în plus, să facă dificilă şi să împiedice falsificarea buletinului de vot.
4. Fiecare buletin de vot va fi imprimat cu o serie corespunzătoare judeţelor ţării respectiv municipiului Bucureşti şi un număr unic având şase cifre, cu regim special. Numărul va fi scris şi cu ajutorul unui cod de bare care să permită scanarea. Acest număr este necesar, după deschiderea urnelor, pentru a verifica dacă există buletine multiple situaţie în care se vor analiza toate aceste buletine şi se vor identifica buletinele false prin compararea cu elementele de siguranţă prevăzute de către tipografie.
5. Seria şi numărul buletinului de vot vor fi imprimate şi pe cotorul care va rămâne în registrul de buletine după detaşarea buletinului de vot.
6. Seria şi numărul unic al buletinului vor fi plasate pe colţul buletinului astfel încât prin îndoirea şi lipirea acestui       colţ să fie acoperit numărul unic al buletinului. După îndoirea şi lipirea colţului, buletinul va fi semnat de către doi membri ai Comisiei de votare şi ştampilat cu ştampila Secţiei de vot. Prin îndoirea colţului şi acoperirea numărului unic al buletinului se asigură secretul votului. Adică nu se poate face corespondenţa între un buletin de vot şi alegător, pentru a se identifica astfel modul cum a votat.
7. Pe verso, colţul va fi negru astfel încât, după îndoire, să nu se poată vedea numărul unic.
8. În anexă este prezentată macheta buletinului de vot.
9. Buletinele de vot vor fi imprimate la o tipografie din afara ţării care va realiza buletinele cu toate elementele de siguranţă necesare, ca la bancnote, pentru a împiedica falsificarea buletinelor. Livrarea buletineor de vot se va face sub forma unor registre. (similar modului cum se livrează diplomele de studii) Buletinele de vot se detaşează, iar în registru va rămâne cotorul. În caz de dublură sau suspiciune privind veridicitatea unui buletin se va putea examina zona de detaşare atât la buletinul de vot cât şi la cotor.
10. Buletinele de vot vor fi imprimate într-un număr mai mare cu maxim 1% decât numărul alegătorilor pentru a putea fi înlocuite în cazul în care alegătorul greşeşte şi solicită un alt buletin de vot. Înlocuirea unui buletin de vot pentru un alegător se va face o singură dată. Buletinele de vot neutilizate la închiderea votului se anulează prin aplicarea unei ştampile cu amprenta „ANULAT”

Art. 2 Procedura de vot:

1. Buletinele tipărite şi transportate în condiţii de siguranţă maximă (cum se transportă bancnotele) sunt aduse la fiecare secţie de vot şi predate pe bază de proces verbal.
2. La fiecare secţie de vot buletinele de vot sunt verificate, se înregistrează într-un proces verbal, seria şi numerele buletinelor primite, „de la nr…. până la nr…”se îndoaie colţul fiecărui buletin de vot şi se lipeşte prin umezirea lipiciului cu care buletinul este prevăzut şi menţinerea apăsat câteva secunde a părţii care se lipeşte.
3. Colţul lipit se semnează de către preşedintele secţiei de votare şi de către un membru al Comisiei şi se ştampilează astfel încât o parte a amprentei ştampilei să rămână imprimată pe colţul îndoit iar cealaltă parte pe faţa buletinului de vot. Buletinele astfel pregătite se amestecă şi apoi se aşază în teancuri în vederea înmânării câte unui singur buletin de vot, alegătorului care îndeplineşte condiţiile pentru a-şi exercita dreptul de vot şi care se prezintă în acest scop la secţia de votare.
4. Buletinul de vot este ştampilat pe verso cu ştampila de control a secţiei de votare.
5. Când se prezintă un alegător, după legitimare şi bifarea în lista de alegători, acesta primeşte un buletin de vot cu colţul îndoit lipit, ştampilat, şi semnat pe colţul îndoit.
6. Alegătorului i se va aduce la cunoştinţă că nu are voie cu aparate de fotografiat sau telefoane mobile în cabina de vot. Obligatoriu, acestea vor fi lăsate la Comisie în perioada cât se va afla în cabina de vot.
7. Alegătorul preia buletinul de vot şi ştampila şi intră în cabina de vot.
8. În cabina de vot ştampilează căsuţa corespunzătoare voinţei şi opţiunii sale.
9. Împătureşte buletinul de vot astfel încât să se vadă pe verso ştampila de control.
10. Introduce în urna transparentă buletinul de vot. În întregul proces de vot nu vor fi admise decât urne transparente şi sigilate.
11. Înapoiază ştampila şi primeşte documentul de identitate cu menţiunea „Votat”
12. Pleacă din secţia de votare.
13. Procedura se repetă pentru fiecare alegător în parte până la ora închiderii secţiei de votare.
14. Pe toată durata votării presa scrisă şi audiovizuală va avea acces în orice secţie de votare în limita a maxim trei reprezentanţi ai unui organism de presă simultan. Reprezentanţii presei vor avea o legitimaţie specială cu menţiunea „Acreditat pentru scrutinul din data de….” O persoană astfel acreditată are dreptul să intre în oricare secţie de vot din ţară sau din străinătate.
15. Secţiile de vot vor fi amenajate pe teritoriul României iar în afara ţării numai acolo unde sunt comunităţi semnificative ale diasporei româneşti care se înscriu pe listele electorale şi care sunt transmise cu cel puţin două luni înainte Autorităţii Electorale Permanente. Secţiile de vot din afara ţării trebuie organizate după aceleşi reguli ca şi secţiile din ţară. Organizarea secţiilor de votare din afara ţării va fi făcută de către un organism neutru, respectiv de către Autoritatea Electorală Permanentă. Şi în secţiile de votare din afara ţării este obligatorie participarea reprezentanţilor partidelor care au înscrise candidaturi în cel puţin 30% din circumscripţiile electorale. Lipsa acestor reprezentanţi din cadrul Comisiei electorale din secţiile din afara ţării conduce la anularea alegerilor din aceste secţii.
16. Toţi alegătorii din ţară care doresc să-şi exercite dreptul de vot trebuie să se prezinte
    exclusiv la secţiile de votare unde îşi au domiciliul. Alegătorii din afara ţării vor putea vota exclusiv la secţiile la care s-au înscris. Înscrierea alegătorilor în aceste secţii se va face cu minim 70 de zile înaintea alegerilor.
17. Toate listele electorale vor fi publice atât în format imprimat cât şi pe internet. Publicarea listelor electorale va fi făcută cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor pentru a exista posibilitatea depistării eventualelor erori şi corectării acestora.
18. La secţiile       de votare, prezenţa observatorilor acreditaţi de către candidaţi va fi permisă necondiţionat atât în timpul votării cât şi în timpul numărării voturilor ;
19. Secţiile de vot vor fi prevăzute cu camere de luat vederi (web-cam) conectate la internet în fiecare încăpere unde sunt cabine de vot, urne de vot şi unde se numără voturile.
20. Secţiile de vot vor fi prevăzute cu scanere pentru scanarea codului de bare al buletinelor de vot, în vederea transmiterii acestora la unul ori mai multe servere pentru verificarea existenţei posibilelor voturi multiple. (Scanerele pot fi folosite şi pentru eventuala numărare a opţiunilor de vot în situaţia în care acestea sunt proiectate pentru a fi compatibile cu o astfel de procedură. Varianta oficială a rezultatelor votului din fiecare secţie de votare este varianta numărării manuale a opţiunilor de vot.
21. Nu se admite votul prin corespondenţă.
22. După încheierea votării se strâng toate ştampilele, tuşierele şi buletinele de vot rămase neutilizate şi se depozitează într-un dulap transparent care se închide şi se sigilează . Dulapul va rămâne sub pază până la predarea buletinelor de vot către Arhivele Naţionale ale României.
23. Se desigilează urnele de vot şi se depun buletinele de vot pe masa de numărare.
24. Se dezlipeşte colţul îndoit al buletinelor de vot extrase din urna de vot.
25. Se scanează codul de bare al fiecărui       buletin de vot în vederea depistării buletinelor multiple. (se verifică numărul unic al buletinului de vot) Dacă apar buletine de vot multiple acestea se verifică din punctul de vedere al elementelor de siguranţă, se expertizează, se confruntă cu cotorul buletinului, în vederea identificării buletinului original iar cele care se stabilesc de către comisia electorală a secţiei ca fiind false se anulează. Verificarea se va face conform procedurii indicate de către tipografia care a imprimat buletinele.
26. Se numără şi se centralizează opţiunile de vot.
27. Se întocmeşte şi se semnează procesul verbal tipizat, imprimat în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi buletinul de vot, privind rezultatul votului din secţie. Imediat după semnare, procesul verbal se scanează şi se afişează pe internet în cadrul unui program informatic astfel încât să poată fi consultat de către oricine este interesat, prin racordarea la internet. Listele electorale de la fiecare secţie de vot, pe care alegătorii au semnat că au votat, vor fi scanate (fără câmpul cu adresa alegătorilor) şi copiate. O copie a acestor liste se afişează la secţia de vot. O copie scanată se postează în termen de maxim o oră de la ora încheierii votului.
28. Se transmit originalele proceselor verbale la Biroul Electoral.
29. Se centralizează datele şi se comunică rezultatele votului.
30. În cazul în care sunt contestaţii se aplică procedura din legea electorală.
31. După soluţionarea contestaţiilor se comunică rezultatul final al votului.
32. Buletinele de vot utilizate se îndosariază şi se arhivează, la Arhivele Naţionale ale României, până la alegerile următoare. Persoanele care au suspiciune pot face pe cheltuiala lor controlarea în arhivă şi renumărarea votului.
33. Se interzice oferirea de bani, cadouri de orice fel sau alte foloase în scopul determinării persoanelor de a vota într-un fel sau altul.

Art 3. Sancţiuni

Încălcarea prevederilor prezentei legi se sancţionează după cum urmează:

1. Falsificarea unuia sau mai multor buletne de vot se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. Pentru săvârşirea faptei împreună cu alte persoane, sancţiunea se majorează cu 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
2. Falsificarea procesului verbal de consemnare a rezultatelor alegerilor ori modificarea rezultatelor alegerilor după ce acestea au fost stabilite       de către Comisiile electorale se sancţionează cu închisoare de la 5 la 10 ani. Pentru săvârşirea faptei împreună cu alte persoane, sancţiunea se majorează cu 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
3. Fapta unei persoane de a da bani sau alte foloase unui alegător în scopul determinării acesteia de a vota un anumit candidat sau partid constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 5 ani.
4. Fapta unei persoane de a primi bani sau alte foloase       în schimbul votului reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.
5. Încălcarea cu vinovăţie a prevederilor articolului 2 alin. 1; 2; 3; 4 şi 5 cu privire la exercitarea atribuţiilor persoaneleor implicate în procesul electoral, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 la 1000 lei.
6. Încălcarea de către alegători a art. 2 alin. 6 se sncţionează cu confiscarea aparatelor şi amendă de 500 lei.
7. Încălcarea articolului 2 alin 14 privind interzicerea accesului persoanelor acreditate în cadrul secţiei de votare se sancţionează cu amendă penală de 2000 lei sau 6 luni închisoare.
8. Încălcarea articolelor 19; 22; 27; 28; 29 şi 32 se sancţionează cu amendă contravenţională de 2000 lei.

Art. 4. Dispoziţii finale.

1. Prezenta lege complează Legea electorală şi Legea referendumului.

2. Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

3. Prin intrarea în vigoare a acestei legi se abrogă prevederile contrare din actele normative care reglementează domeniul.

COMUNICAT

COMUNICAT

Potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind democraţia prin drept[1], în conformitate cu art. 65 din Codul bunelor practici în materie electorală trebuie evitată modificarea sistemelor de scrutin cu mai puţin de un an înainte de alegeri[2]

În Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata în 2011[3] la Art.27 se precizează: „(1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.

Prin OUG 45/2014[4] privind modificarea si completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, se modifică, încălcându-se recomandările Comisiei de la Geneva, termenul de depunere a candidaturilor, mărindu-se timpul de 30 de zile la 40 de zile.

În acest fel, se reduce perioada de strângere a semnăturilor pentru susţinerea candidaţilor cu 10 zile.

Cei mai afectaţi de această modificare antieuropeană, care încalcă prevederile patrimoniului electoral european sunt candidaţii independenţi. Dar poate chiar asta s-a urmărit: să li se mai dea o lovitură candidaţilor independenţi.

Prin urmare, solicităm de urgenţă abrogarea cel puţin a art. 11 din OUG 45/2014. În fapt solicităm abrogarea întregii OUG pentru că încalcă prevederile patrimoniului electoral european, în sensul, că modifică sistemul de scrutin cu mai puţin de 1 an de la data alegerilor, respectiv cu 4 luni înainte de data alegerii. În acest mod cei mai prejudiciaţi sunt candidaţii independenţi cărora li se iau 10 zile din timpul de strângere a semnăturilor.

Această încălcare grosolană a principiilor democraţiei ne situează în afara statului de drept.

31.08.2014

Prof. Ioan Ghişe, senator independent de Braşov

[1] COMISIA EUROPEANĂ PENTRU DEMOCRAŢIE PRIN DREPT (COMISIA DE LA VENEŢIA) Codul bunelor practici în materie electorală Linii directoare şi raport explicativ   adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)

[2] Art. 65. „Ceea ce trebuie evitat, este nu atât modificarea sistemelor de scrutin- ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite – ci modificarea lor frecventă   sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”

[3] Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 12 septembrie 2011

[4] Art. 11. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 27 (1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de data alegerilor.” Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 475 din 27 iunie 2014