PROGRAM POLITIC

PROGRAM POLITIC

PENTRU CETĂŢENII ROMÂNI ŞI PENTRU ROMÂNIA

 

Cooperare pentru bunăstare şi dezvoltare, pentru unitate naţională şi spirit constructiv “.

În primul alineat al articolului 47 din Constituţia României, se menţionează, în mod expres: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

Potrivit articolului 80 din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul roman si veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Este rolul Presedintelui României să fie iniţiatorul realizării acordurilor politice si sociale pentru unitate naţională şi pentru politici publice, bazate pe parteneriatul societăţii civile cu autorităţile publice.

Scopul propunerilor din programul politic este să redea cetăţenilor români încrederea si garanţia că România poate fi condusă bine si cinstit pentru creşterea bunăstării cetăţenilor români si mai binele generaţiilor viitoare.

PROPUNERI DE PROGRAM POLITIC

1- Continua guvernare bazată pe majorităţi parlamentare solide sau, ideal, cel puţin o perioadă, pe Guvern de Uniune nationala potrivit reprezentativitatii parlamentare; Potrivit Constitutiei, Guvernul este al Romaniei si nu al majoritatii parlamentare contra opozitiei parlamentare;

2- Promovarea şi implementarea politicilor publice pe baza de Acorduri intre societatea civila, mediul de afaceri si administratia publica;

3- Promovarea şi dezvoltarea democratiei participative valorificand instrumentele oferite de tehnologia IT &C;

4- Constructia Romaniei pe modelului statului bunastarii.

Creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice iar creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.

5- Realizarea unui Acord politic si social privind ALINIEREA SALARIULUI MEDIU DIN ROMANIA CU SALARIILE MEDII DIN TARILE DEZVOLTATE ALE UE, intr-un orizont de timp de 10-15 ani potrivit unei viziuni comune a societatii civile, a mediului de afaceri si a administratiei publice;

6. Realizarea unui Acord politic privind trecerea mai rapidă a României la moneda euro.

7- Realizarea Acordurilor politice si sociale pentru sustinerea financiara pentru dezvoltarea domeniilor de prioritate strategica precum sanatatea, invatamantul, agriculura si infrastructura de transport;

8- Realizarea Acordului politic si social pentru definirea nivelului de schimbare politica a demnitarilor publici numiti politic, a criteriilor de moralitate şi onorabilitate pe care aceştia trebuie să le îndeplinească pentru a accede în funcţii publice precum şi instituirea de standarde de performanţă pentru aceştia ; Un acord similar se impune şi pentru persoanele care candidează pentru funcţii eligibile.

9-Realizarea Acordurilor politice si sociale privind reprofesionalizarea cetatenilor romani potrivit necesitatilor de competente ale lumii globalizate şi învăţarea continuă pe tot parcursul veţii;

10- Realizarea Acordurilor politice si sociale privind promovarea tehnocratilor pe criterii de meritocratie in functii si demnitati publice;

11- Realizarea Acordurilor politice si sociale pentru crearea cadrului legislativ si institutional pentru monitorizarea de catre societatea civila a cheltuirii banilor publici;

12- Realizarea parteneriatelor de control de stat intre autoritati publice si persoane fizice şi/sau persoane juridice;

13- Realizarea Acordului politic si social privind valorificarea avutiei nationale, în prezent si în viitor;

O viziune – Program strategic de aliniere a salariului mediu din România la salariul mediu al ţărilor europene

Elaborarea unui program ferm, consecvent şi într-un orizont de timp rezonabil, 10-15 ani, de aliniere a salariului mediu din România la salariul mediu al ţărilor europene dezvoltate este în viziunea mea, cheia principală, ce va permite ruperea cercului vicios în care România se află în ceea ce priveşte nivelul salariilor şi nivelul productivităţii muncii.

Tot mai des se invocă lipsa de productivitate a românilor şi, ca o consecinţă imediată, se spune că nu pot fi mărite salariile.

Pe de altă parte, la nivelul actual al salariilor, românii nu sunt stimulaţi să muncească eficient şi cu productivitate crescută. Şi, evident, nu o fac.

Ba, mai mult, unele lucrări ştiinţifice relevă că această muncă, având o productivitate scăzută, reprezintă chiar o formă de protest, de rezistenţă pasivă a acestora faţă de neplata muncii lor.

Aşadar, nu se măresc salariile pentru că nu avem productivitate crescută şi nu avem productivitate crescută pentru că salariile sunt mici şi nu se măresc.

Acesta este cercul vicios în care ne aflăm şi, dacă vom continua să menţinem nivelul salariilor scăzut, vom fi condamnaţi la stagnare, regres şi migraţia forţei de muncă din România.

Prin urmare, ruperea acestui cerc vicios este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea României.

Însă, din cele de mai sus, nu trebuie trasă concluzia că românii nu ar fi capabili să muncească eficient, cu o mare productivitate a muncii şi la standarde de calitate ridicate.

Că nu este aşa o dovedesc cei peste trei milioane de români care muncesc în străinătate, care sunt căutaţi în cele mai diferite profesii şi care, de cele mai multe ori, îi întrec în productivitate, calitate şi ingeniozitate pe autuhtonii din ţările în care au ales să lucreze. De ce oare?

Pentru că acolo, în ţările europene dezvoltate, sunt bine plătiţi.

Poate nu sunt plătiţi cât autohtonii, dar, oricum, mult mai bine decât în România.

În fapt, pentru un salariu mediu lunar de 162 de euro, la nivelul anului 2012, cu preţuri în România mai mari decât în ţările occidentale, cât să munceşti şi, mai ales, de ce să o faci?

Aşadar soluţia ruperii cercului vicios o reprezintă un program de aliniere a salariilor din România la salariile din statele occidentale.

Acest program va trebui să fie negociat cu instituţiile publice, entităţile economice, salariaţii şi pensionarii din România.

Aceasta reprezintă ideea forţă, fundamentală a programului meu şi orice politică publică se va face pornind de la dinamica acestui indicator.

Propunerea noastra iniţială este:

salariul mediu va trebui să ajungă în urmatorii cinci ani la cel puţin 60% din salariul mediu european, urmând ca în alţi 5 ani să ajungă la 75% şi, încă în 5 ani, să egaleze salariul mediu european.

Cu siguranţă, preşedintele ţării nu poate, el personal, să mărească salariile şi nici nu are această prerogativă.

Dar el, Preşedintele României, are, printre altele, obligaţia de a veghea la buna funcţionare a statului şi a instituţiilor sale în consens cu prevederile constituţionale.

Iar la articolul 47 din Constituţie, se menţionează în mod expres:

Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

În prezent, statul şi instituţiile sale funcţionează astfel încât să asigure cetăţenilor un trai decent?

Răspunsul, fără nici un fel de ezitare, este NU.

De aceea, îi revine Preşedintelui României obligaţia de a iniţia consultări pentru găsirea de soluţii care să conducă la respectarea acestei prevederi constituţionale.

Şi, deşi nu face parte din Executiv, Preşedintele poate avea o viziune pe care să o supună dezbaterii publice şi în cadrul consultărilor, astfel încât Guvernul să-şi stabilească propriul program privind această problemă.

După cum se cunoaşte, nivelul de trai este condiţionat, pe de o parte, de nivelul de dezvoltare economio-socială al unei ţări şi, de asemenea, de nivelul de implicare al statului în susţinerea cetăţenilor aflaţi în situaţii dificile.

Din păcate, tocmai în perioada crizei, adică atunci când oamenii se aflau în cea mai mare dificultate, Statul Român a ales cea mai proastă politică posibilă.

Şi anume, să se retragă cât mai mult din economie şi din protecţia socială, considerând că statul paternalist ar fi de natură comunistă şi, prin urmare, nu ar mai corespunde paradigmei sistemului capitalist în care economia românească evoluează. Nimic mai fals.

Gândirea economică şi politică a lumii a promovat de mult măsuri protecţioniste pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor săi.

De fapt, modelul statului bunăstării presupune că statul are un rol important şi activ în asigurarea bunăstării cetăţenilor prin mecanisme care să asigure echitate şi echilibru social între diversele categorii sociale şi, evident, pacea socială.

Aceste obiective se asigură prin politici sociale, solidaritate socială, sprijinirea grupurilor defavorizate şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală şi profesională.

Şi aceste problematici nu sunt de sorginte comunistă.

Este adevărat că statul comunist a pus un accent sporit pe astfel de componente de protecţie socială, însă ele au fost preluate de la alte sisteme de gândire socio-eonomică.

„Primele iniţiative ale statului bunăstării modern nu aparţin unor ţări socialiste, ci au încercat să propună soluţii sociale la situaţii de criză ale pieţei în Germania (modelul asigurărilor sociale al lui Bismark), SUA (modelul keynesian) sau Marea Britanie (raportul Beveridge) (vezi şi Waddan, 1997)” [1] .

Din punctul de vedere al salariului minim lunar, România se situează pe ultimul loc loc în Europa (2012: 162 euro/lună) astfel că, potrivit acestui indicator, riscul de sărăcie în România este extrem de ridicat.

Însă, în ultimele decenii şi în special în perioada de criză, economia românească a fost supusă unui proces haotic şi, de multe ori, corupt de destructurare ca urmare a unor politici de privatizare proaste, astfel încât ramuri întregi ale economiei au fost distruse, fabricile au fost demolate, iar maşinile, utilajele şi instalaţiile au fost tăiate şi vândute la fier vechi.

Ca atare, în ultimii ani şi în special în perioada crizei, economia a fost în general în descreştere.

Odată cu descreşterea economiei a descrescut până la anulare şi nivelul de protecţie socială aducând întregi segmente populaţionale în situaţii disperate. Pe mulţi cetăţeni, astfel de situaţii i-au determinat să părăsesca ţara, iar pe alţii i-au adus în situaţii dramatice.

În concluzie, aceşti ani au fost deosebit de grei, în special pentru populaţie ca urmare a politicilor publice proaste şi a cheltuirii nechibzuite a banului public.

Ca urmare a acestor măsuri, populaţia practic s-a revoltat, iar în urma unor largi demonstraţii în peste 60 de oraşe din ţară, Guvernul a fost schimbat.

Cu toate acestea, cercul vicios „nivelul productivităţii – nivelul salariilor”, nu a fost rupt.

Cum se va putea face această aliniere a salariilor din România la nivelul salariilor europene?

Evident nu este un proces simplu şi nu se poate face bâtând din palme.

Dar, în viziunea noastra, acest lucru, absolut necesar, este posibil de realizat în baza unui program strategic într-un orizont de timp de 10-15 ani cu negocierea şi acceptarea acestuia de către întreaga societate.

Punctul de pornire al acestui proces îl constituie viziunea potrivit căreia numai creşterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice, iar creativitatea, inventica şi inovaţia constituie cheia acestui motor.

Punerea în funcţiune a acestui motor, pe baze sănătoase şi cu o alinierea treptată, cu un indice anual de creştere a salariilor, astfel încât, în orizontul de timp avut în vedere, presupune, în viziunea noastra, pe care o voi supune dezbaterii publice şi consultărilor cu executivul, următoarele

direcţii principale de acţiune şi decizie:

  • Stabilirea unui ritm anual de creştere a salariilor ce trebuie să fie cunoscut şi acceptat de întreaga societate
  • Relansarea activităţii sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată şi cel mai mare furnizor de taxe şi impozite care alimentează bugetul. Stimularea şi revitalizarea acestui sector va avea ca

efect creşterea veniturilor bugetare care voar permite şi creşterea salariilor în instituţiile publice.

  • Utilizarea fondurilor structurale prin simplificarea accesului la aceste fonduri şi absorbţia în proporţie de 100% a acestora. Implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, de asemenea, va duce la creşterea veniturilor bugetare.
  • Altă direcţie importantă o reprezintă iniţierea unui vast program de reindustrializare şi de investiţii publice finanţate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la FMI şi de la diverse fonduri suverane de investiţii. Acestea vor fi generatoare de cerere de produse şi servicii, pe orizontală. Toate acestea vor fi, la rândul lor, purtătoare de taxe şi impozite care, de asemenea, vor alimenta bugetul.
  • Revizuirea din temelii a modului cum sunt exploatate resursele naturale ale României în sensul că acestea vor trebui exploatate în baza unor contracte de asociere a statului român în parteneriat public-privat. De aici vor putea proveni importante surse ce vor alimenta bugetul.

Alte direcţii necesare şi complementare direcţiilor strategice de mai sus şi care trebuie avute în vedere, sunt:

  • Trecerea cât mai rapid la moneda euro.
  • Reindustrializarea economiei româneşti.
  • Reformarea din temelii a politicilor fiscale.

De asemenea, este necesară schimbarea paradigmei falimentare de ieşire din criză prin austeritate, ce s-a dovedit a fi o piedică majoră în calea ieşirii din criză.

Reducerea consumului a condus la scăderea cererii, la falimente, şomaj şi la toate relele care provin din acestea.

Prin urmare, trebuie adoptate politici de creştere economică bazate pe opţiunile strategice menţionate mai sus şi ţinând seama de posibilele priorităţi de dezvoltare pe care, în urma analizei, le vom putea defini.

În viziunea noastra, România are un mare potenţial de creştere în domeniile

  • agricultură
  • industria energetică
  • industria IT
  • turism

Direcţiile strategice de mai sus presupun următoarele acţiuni concertate:

  1. Creşterea investiţiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare – dezvoltare, inventică şi inovare.
  • Facilităţi fiscale care să permită la maximum creşterea profitului întreprinderilor inovative.
  • Iniţierea şi simplificarea programelor de subvenţii în scopul asigurării fondurilor pentru întreprinderile inovative care au nevoie de astfel de susţinere financiară.
  • Utilizarea politicilor de achiziţii guvernamentale care să favorizeze inovaţiile româneşti.
  • Promovarea şi atribuirea capitalurilor de risc în favoarea inovatorilor.
  • Revizuirea legislaţiei legii drepturilor de autor şi a Legii brevetelor în scopul de a încuraja inovaţiile din România şi realizarea de investiţii bazate pe invenţii şi creativitate.
  • Încurajarea societăţilor aflate sub control străin de a obţine de la societăţile mamă cât mai multe transferuri tehnologice şi clauza de exclusivitate.
  • Încurajarea întreprinderilor româneşti de a înlocui produsele şi tehnologiile vechi, depăşite moral, care sunt mari consumatoare de energie şi materii prime, cu produse şi tehnologii noi, modernizate şi care să ofere avantaje competitive.
  1. Accelerarea ritmului de difuzare şi implementare a informaţiilor tehnologice de vârf
  • Coordonarea şi stimularea activităţilor teritoriale pentru a deveni centre de inovaţii şi creativitate de excelenţă.
  • Sprijinirea acestui tip de cercetare şi stimularea cooperării cu universităţile care au rezultate semnificative în domeniul cercetării.
  • Stimularea găsirii de soluţii inovative şi protecţia acestora prin brevete de invenţii şi copyright.
  • Sprijinirea OSIM pentru reducerea timpului de răspuns la solicitările inventatorilor şi sensibilizarea publicului privind valoarea acestuia ca sursă de informare tehnică şi tehnologică.
  1. Redefinirea rolului şi importanţei cercetării de tip guvernamental
    • Realizarea unui mecanism de analiză diagnostic şi evaluare eficientă în probleme de ştiinţă şi tehnologie la nivelul Comisiilor parlamentare.
    • Elaborarea unei politici coerente privind iniţierea, modernizarea şi înzestrarea laboratoarelor de cercetare publice şi private, dar şi realizarea unei reţele naţionale de laboratoare de cercetare, cel puţin în domeniile prioritare.
    • Facilitarea accesului sectorului privat la reţeaua de laboratoare naţionale de cercetare, inclusiv cele universitare de stat.
  1. Redefinirea şi recunoaşterea rolului şi importanţei cercetării de tip universitar
  • Încurajarea întreprinderilor private de a realiza împreună activităţi de cercetare-dezvoltare.
  • Iniţierea unor programe pentru subvenţionarea cercetării de tip universitar şi, în special, a cercetărilor ce conduc la produse şi tehnologii care să fie aplicate în producţie.
  • Simplificarea procedurilor privind competiţiile de proiecte şi finanţarea proiectelor de cercetare care obţin un anumit punctaj.
  • Încurajarea universităţilor de a se specializa în domenii de cercetare pe baza unor programe cu sprijin guvernamental.
  1. Utilizarea fondurilor structurale

Un aspect important în ceea ce reprezintă perspectivele economiei Românie îl reprezintă absorbţia fondurilor europene.

Acestea reprezintă o sursă de finanţare nerambursabilă, deosebit de importantă, cu toate că negocierea acestor fonduri a fost făcută, comparativ cu alte ţări europene, destul de nefavorabil pentru România.

Astfel, în timp ce toate celelate ţări europene primesc de la UE sume de peste 2000 de euro pe cap de locuitor, România primeşte doar 1000 de euro. În plus, procedurile şi metodologiile de accesare a acestor fonduri sunt extrem de diverse, greoaie, birocratice şi, multe dintre ele, sunt atinse de corupţie

În acest sens, este absolut necesară simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi schimbarea modului de atribuire a contractelor, în sensul că, în cadrul unei competiţii de proiecte vor trebui finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de evaluare.

O nouă competiţie să fie posibilă numai după ce au fost finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de finanţare.

Modalitatea de acum presupune mult efort şi rămân mii de proiecte nefinanţate.

De exemplu la măsura 322, de modernizare a spaţiului rural, au fost depuse în 2008 aproape 2300 de proiecte din care au fost finanţate doar vreo 300.

Prin urmare, sunt 2000 de proiecte care, în câteva luni, după o actualizare ce s-ar putea face rapid, ar putea fi finanţate şi contractate.

Şi acestea ar aduce, în câteva luni, o infuzie de capital de aproape 10 miliarde de lei, fonduri nerambursabile!

Toate aceste proiecte, pentru a fi puse în operă, vor genera cerere de forţă de muncă, produse şi servicii care, de asemenea, vor fi purtătoare de taxe, impozite şi contribuţii care vor alimenta bugetul şi vor contribui la alinierea salariilor din România la salariile occidentale.

În concluzie, fondurile europene trebuie să devină o prioritate naţională şi trebuie întreprinse acţiuni ferme, rapide şi concrete pentru absorbirea lor 100%.

Procedurile actuale parcă sunt făcute să împiedice absorbţia acestor fonduri.

  1. Investiţii finanţate din fonduri suverane internaţionale în infrastructură, sănătate, cultură

După cum se cunoaşte, fondurile suverane dispun de mari sume de investiţii şi sunt interesate de investirea lor pe termen mediu şi lung cu rate de randament atractive.

Pe de altă parte, România are mare nevoie de investiţii, de asemenea, pe tremen lung, investiţii prin care să-şi asigure modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi rurale precum şi finanţarea activităţilor economice cu accent pe întreprinderile mici şi mijlocii.

Aşadar, în acest context, interesele României coincid cu interesele multora dintre fondurile suverane de investiţii şi, pornind de la aceste premise favorabile, se întrevede o posibilă soluţie de finanţare a economiei româneşti în condiţii mai puţin restrictive decât cele practicate de către FMI şi, bineînţeles, fără imixtiuni de natură politică ori economică în economia românească.

De aceea, putem considera că România are în mod imperativ nevoie de investiţii pe termen lung de tipul acelora practicate de către fondurile suverane de investiţii, iar o deschidere a României pentru începerea negocierilor cu astfel de fonduri credem că ar fi o soluţie realistă, operaţională şi pragmatică.

În acest sens, atractivitatea României pentru astfel de fonduri este obligatorie.

În consecinţă, este necesară deschiderea României către astfel de fonduri şi atragerea acestora pentru finanţarea unor mari proiecte de investiţii dintre care enumerăm:

  • Realizarea infrastructurii rutiere, respectiv o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale la cel mai înalt nivel, pentru întreaga Românie şi în termen scurt, 3-5 ani.
  • Modernizarea infrastructurii feroviare, compatibilizarea ei cu infrastructurile feroviare din ţările occidentale dezvoltate şi introducerea trenurilor de mare viteză.
  • Modernizarea şi dezvoltarea sistemului energetic naţional cu toate componentele sale, în special cu sisteme neconvenţionale bazate pe energii regenerabile.
  • Modernizarea infrastructurii rurale ţinând seama şi de angajamentul României de a se integra în UE respectiv, printre altele, de a-şi moderniza spaţiul rural astfel încât, în 2018, 85% dintre satele României să fie modernizate.
  • Modernizarea întregului sistem educaţional şi de sănătate ale României.
  • Iniţierea unui amplu program de reindustrializare a României cu accent pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe aplicarea celor mai noi tehnologii şi invenţii în cadrul acestora.
  • Iniţierea unui amplu program de refacere şi dezvoltare a agriculturii având ca bază cele mai noi tehnologii agricole.
  • Exploatarea de către stat, în parteneriat public privat, utilizând cele mai noi tehnologii, a zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană şi din alte zone precum şi a altor resurse minerale, constituirea în România a unui fond suveran de investiţii alimentat din profiturile acestor exploatări.

Toate aceste programe şi multe altele trebuie cuprinse în cadrul unei strategii naţionale, pe termen lung 15-20 de ani, în care, în centrul tuturor acestor programe şi iniţiative, trebuie plasat cetateanul.

De prea mult timp, cetateanul în România este elementul de sacrificiu al tuturor guvernelor.

Cu toate că tehnologiile au evoluat, cu toate că acolo unde este de muncit se munceşte în România, se induce, manipulatoriu, ideea că salariile trebuie menţinute la valori scăzute, chipurile în acord cu nivelul productivităţii din România.

Ba mai mult, să ne amintim că în guvernarea Băsescu-Boc, salariile au fost reduse cu peste 25% ceea ce a dus ca, mari categorii de cetăţeni, să se afle sub limita de sărăcie.

Prin urmare, reuşita unor astfel de programe nu este posibilă fără ca societatea românească să fie informată şi să adere conştient şi informat la acestea, coroborat cu elaborarea unei strategii de trecere la moneda euro, cât mai rapid şi cu o strategie de aliniere a salariilor din România la salariile europene.

Acesta este, în opinia noatra adevărata cheie a succesului iar reformele, necesare, însă reforme adevărate, trebuie să vizeze schimbări de fond în mentalitatea şi funcţionarea statului român.

Pentru că reforma de tip „înlocuirea salariaţilor cu oameni aparţinând culorii politice ajunse vremelnic la putere” nu înseamnă reformă.

Punerea pe primul loc a omului şi a valorilor general umane trebuie să constituie adevărata reformă a statului român.

România ar trebui să fie interesată de aceste fonduri, piaţa financiară şi investiţională din România ar trebui să fie mai dechise şi atractive pentru fondurile suverane, în opinia mea, această direcţie putând constitui cheia modernizării şi reformării României şi ieşirii acesteia din actuala criză.

Oricum, deschiderea unui dialog între România şi mai multe fonduri suverane de investiţii, cel puţin în scop exploratoriu, este, în momentul actual, cu constrângerile bugetare cunoscute, în opinia noastră, absolut obligatoriu.

Viziunea de mai sus şi acţiunile necesare implementării ei, vor fi supuse dezbaterii publice şi consultării cu Guvernul, cu cetatenii si cu partidele parlamentare, ca punct de pornire pentru relansarea economica a Romaniei.

Pe baza acestor consultari, Guvernul va trebui să o îmbunătăţească şi să o pună în aplicare.

Bucuresti, 1 august 2014

Autori – Ioan Ghise, senator independent si conf. univ. dr. Ion Corbu.

3 responses to “PROGRAM POLITIC

  1. Pentru mine, ca cetatean al statului România, ma intereseaza o Nouă Constituţie şi restructurare a statului în primul rând din punct de vedere a organizării teritorial-administrative, şi mai apoi a structurillor instituţionale, ceea ce va trebui să destructureze relaţiile intituţionale ale mafiei de orice fel, măcar temporar, atâta timp cât instituţiile Satului să redevină credibile din punctul de veder al Măriei Sale CETĂŢEANUL. Mai apoi mă interesează redefinirea sestemului educaţional/învăţământ, care ar trebui să formeze Cetăţeni şi Capacităţi, deci să încurajeze Creativitatea şi Disciplina Civică şi Etică a noilor generaţii. Şi nu în ultimul rând mă interesează Sistemul de Sănătate şi redefinirea sistemului de protecţie socială (pensii), care ar trebui să introducă un echilibru între categoriile de pensionari bazat pe contributivitatea la dezvoltarea economico-socială şi nu pe contributivitatea pecuniară, în prima fază şi mai apoi trecerea la constituirea fondului personalizat de pensie, care să poată fi un bun consituibil în masă succesorală.

  2. Sunt convins ca dl. Ghise va milita pentru respectarea programului de mai sus. Va voi trimite o adeziune de sustinere a candidaturii sale la functia de presedinte al Romaniei si sigur va avea votul meu la alegeri. Va doresc mult succes !

  3. Domnule Ioan Ghișe ! „Intr-o cetate se face foarte greu ordine, dar odată ce faci dezordine este imposibil să o mai refaci”. În România nu este vorba de dezordine; este mult mai mult, un mod de viață cumplit de degenerat ce face din noi o populație și nicidecum un popor. Orice măsuri ați lua odată că nu veți avea susținători suficienți și masa mare a populației este incapabilă să priceapă sau mai rău pur și simplu nu vor. Trebuie să fie mult, mult mai rău ca să fie bine !
    Eu am trimis la Brașov o listă cu semnături pentru a va da sansa să participați la aceste prezidențiale. Cu stimă Serban Gheorghe.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s