Anunt 17/24.06.14
Catre Birourile Permanente reunite ale Senatului si Camerei deputatilor
Stimate domnule presedinte al Senatului, senator Calin Popescu Tariceanu,
Stimate domnule presedinte al Camerei deputatilor, deputat Valeriu Zgonea,
Stimati colegi parlamentari,
Va rog sa aveti amabilitatea sa introduceti pe ordinea de zi a Sedintei Parlamentului proiectul de hotarare pe care l-am depus cu nr. 191 la Senat , la 11 feb. 2013 , privind finalizarea referendumului national din 29 iulie 2012.
Constitutional, Parlamentul este obligat sa finalizeze referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Basescu din functia de presedinte al Romaniei.
Adoptarea de catre Parlament a unei astfel de Hotarari pentru finalizarea referendumului este obligatorie deoarece este in vigoare si astazi, Hotararea nr. 33 din 6 iulie 2012 privind suspendarea lui Traian Basescu din functia de presedinte al Romaniei.
In acest mod s-ar stopa dezvoltarea scandalului de coruptie al familiei Basescu, scandal care compromite imaginea Romaniei pe plan international in mod irecuperabil.
Bucuresti, 23 iunie 2014
Autor – Ioan Ghise, senator liberal de Brasov.
_______________________________________________________
Proiect de Hotărâre a Parlamentului
pentru constatarea demiterii de către poporul român prin referendumul de la 29 iulie 2012,
a domnului Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României
În baza Constituţiei României, a Hotărârii Biroului Electoral Central privind rezultatele referendumului din data de 29 iulie 2012, a Hotărârii nr. 6 din 2012 a Curţii Constituţionale a României privind referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, conform art. 3 al Hotărârii Parlamentului nr. 34 din 6 iulie ,
Parlamentul României adoptă prezenta Hotărâre:
Art. 1- Parlamentul României a luat act despre Hotărârea Biroului Electoral Central privind rezultatele referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României;
Art.2 – Parlamentul a luat act de Hotărârea Curţii Constituţionale a României cu nr. 6 din 2012 privind organizarea şi desfasurarea referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României;
Art. 3- Parlamentul constată că sunt îndeplinite prevederile art. 10 din legea nr. 3 din 2000 a referendumului;
Art. 4- Parlamentul constată că preşedintele României, domnul Traian Băsescu a fost DEMIS de către popor prin referendum naţional;
Art. 5 – Parlamentul constată că funcţia de preşedinte al României este vacantă;
Art. 6 – În termen de 90 de zile Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de preşedinte al României.
Art. 7 – Prezenta Hotărâre se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bucuresti, 13 februarie 2013
_________________________________________________
EXPUNERE DE MOTIVE
SCHIMBAREA ORDINII DE DREPT în ROMÂNIA s-a petrecut din cauza NEFINALIZĂRII, prin Hotărâre, de către Parlamentul din legislatura 2008-2012, a referendumului naţional din 29 iulie 2012 pentru demiterea d-lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României
Conform Constituţiei României:
I – Curtea Constituţională a României (CCR) NU poate să exercite suveranitatea poporului în nume propriu (art.2,alin.(2));
II- CCR NU are dreptul Constituţional de a pune (instala, numi, desemna) în funcţia de Preşedinte al României pe niciun cetăţean
(a se vedea art.146, litera “i”, art.147 din Constituţie);
III- Parlamentul este obligat să finalizeze procedura referendumului naţional printr-o Hotărâre în constatare (conform art.95, alin.(3), coroborat cu art.97 şi art.98, alin.(1) din Constituţie).
Această Hotărâre a Parlamentului trebuie:
– să constate dacă preşedintele României a fost demis sau nu de către popor şi să declare funcţia vacantă, după caz;
– să anuleze Hotărârea Parlamentului de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
– să stabilească termenul în care Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte al României.
Într-o democraţie, suveranitatea poporului este supremă şi nu poate fi suprimată prin nici o lege.
În momentul când există o astfel de lege ce subminează suveranitatea poporului, acel sistem politic încetează a mai fi “democraţie”.
Art. 21, alin.(3) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (D.U.D.O.) spune: “Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.”
Conform art. 11, alin. (1) şi art. 20, Constituţia României se aplică întocmai şi cu bună credinţă, în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO).
Starea de fapt în România
La 1 august 2012, Biroul Electoral Central (B.E.C.) a comunicat prin publicare în Monitorul Oficial, rezultatele referendumului din 29 iulie 2012, privind demiterea preşedintelui României.
Ca urmare a referendumului, Curtea Constituţională a României (CCR) a emis Hotărârea nr. 6/2012 prin care, la punctele 1 şi 2, a constatat CORECTITUDINEA referendumului.
În mod contradictoriu, prin punctele 3, 4 şi 5 ale dispozitivului aceleiaşi hotărâri, Curtea Constituţională a schimbat ordinea de drept în România, impunând în mod neconstituţional ca Preşedinte al României pe Traian Băsescu.
Conform Constituţiei României, CCR nu are o astfel de competenţă şi nu are dreptul de a impune un cetăţean ca Preşedinte al României, (a se vedea art. 81-83 şi art. 95-98, coroborate cu art. 146, litera „i” din Constituţie).
Se constată că CCR a făcut „abuz de drept” prin aceea că şi-a depăşit atribuţiile constituţionale prin punctele 3, 4 şi 5 ale Hotărârii nr. 6/2012.
Conform definiţiei din dicţionarul enciclopedic Larousse, aceasta situaţie este o „ lovitură de stat ”, deoarece este :
„Preluare ilegală de putere de către o persoană sau un grup ce exercită funcţii în cadrul aparatului de stat” (în original: “prise illégale du pouvoir par une personne, un groupe, qui exercent des fonctions à l’intérieur de l’appareil étatique”, Le petite Larousse 2003).
ORDINEA DE DREPT în România a fost schimbată, încălcându-se art. 1, alin.(5) din Constituţia României, cităm:
„ în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
În consecinţă, nici un act inferior legii, precum o hotărâre, nu are efecte juridice publice.
Constituţia României prevede în art. 2, următoarele:
„art.2 (1) – Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercitâ prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2)- Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.
Curtea Constituţională a României a uzurpat suveranitatea poporului prin Hotărârea nr. 6/2012, încălcând art.2, alin. (2) din Constituţie.
Această hotărâre impune ca o persoană suspendată în baza unui act juridic constituţional (Hot. 33/2012 a Parlamentului) să fie repusă în funcţie prin voinţa exclusivă a şase cetăţeni neabilitaţi de Constituţie sau de lege. Aceasta este confiscare de „suveranitate a poporului”.
În prezent, România se află într-o stare de SCHIMBARE a ORDINII DE DREPT, CONSTITUŢIONALE, ceea ce face ca România să nu mai fie STAT DE DREPT, contrar art. 1, alin.(3) din Constituţia României.
Cum s-a ajuns la această stare de fapt?
Potrivit Constituţiei României, alegerea şi demiterea Preşedintelui României, competenţele şi obligaţiile diferiţilor participanţi la aceste procese democratice sunt următoarele:
1. Poporul alege Preşedintele României (a se vedea art. 81 din Constituţie) şi tot poporul demite Preşedintele României (a se vedea art. 95 alin. (3) din Constituţie) după suspendarea acestuia, hotărâtă de către Parlament.
2. Parlamentul iniţiază constituţional procedura de demitere prin adoptarea hotărârii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României (a se vedea art. 95 din Constituţie). O astfel de hotărâre este încă în vigoare, şi anume hotărârea nr. 33/2012.
Astfel, numai Parlamentul, în mod constituţional, poate anula hotărârea privind suspendarea din funcţie a preşedintelui României şi în funcţie de caz, printr-o hotărâre în constatare, declară vacantă funcţia de Preşedinte sau revenirea în funcţie a preşedintelui suspendat.
3. Curtea Constituţională, anterior referendumului „veghează la respectarea procedurilor pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului”(a se vedea art. 146 litera („i”) Teza I din Constituţie).
Ulterior desfăşurării referendumului, Curtea Constituţională “confirmă rezultatele referendumului” (a se vedea art. 146, lit. (“i”) Teza II din Constituţie), stabilite de către Biroul Electoral Central şi publicate. .
Menţiune: Conform Constituţiei României, Curtea Constituţională NU are competenţă să impună un cetăţean în funcţia de Preşedinte al României aşa cum de altfel a procedat prin punctele 3, 4 şi 5 ale dispozitivului hotărârii 6/2012.
Grav: Toate actele semnate de către Traian Băsescu după 6 Iulie 2012 SUNT NULE DE DREPT.
Schimbarea ordinii de drept în România la 21 august 2012:
Din cadrul procesului constituţional de referendum pentru demiterea preşedintelui României descris mai sus, două entităţi, CCR şi Parlamentul, NU şi-au îndeplinit obligaţiile constituţionale, astfel:
A.) Curtea Constituţională a României (CCR) a acţionat în afara competenţelor Constituţionale, iar prin abuz de drept a impus preşedinte în exerciţiu al României un cetăţean demis de către popor din funcţia de preşedinte la referendumul din 29 Iulie 2012. Astfel, CCR a încălcat art. 2 şi art. 146 litera “i” din Constituţie, pentru că nu “a confirmat ” rezultatul referendumului.
CCR a încălcat Constituţia şi prin aceea ca în punctul 3 al hotărârii 6/2012 s-a pronunţat asupra legalităţii, substituindu-se astfel instanţei de drept comun, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
B.) Parlamentul NU şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a finaliza procesul de referendum prin hotărâre în constatare pentru încetarea suspendării şi declararea drept vacantă funcţia de Preşedinte al României ( s-au încălcat art. 95, alin. (3) coroborat cu art.97 şi art. 98 din Constituţie).
Hotărârea nr. 33 din 6 iulie 2012 a Parlamentului privind suspendarea din funcţia de preşedinte al României a lui Traian Băsescu şi Hotărârea nr. 34 din 6 iulie 2012 a Parlamentului (a se vedea art.3), hotărâre privind finalizarea procesului de referendum sunt în continuare în vigoare.
Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin punctul 6 al rezoluţiei nr. 2257 din 6 decembrie 2012 confirma statutul de „opinii, idei şi păreri” ale punctelor 3,4 şi 5 ale Hotărârii nr. 6/2012 a CCR.
Este ESENŢIAL faptul căaceste „idei, păreri, opinii” dintr-o hotărâre în constatare nu sunt opozabile Parlamentului.
Parlamentul NU a încheiat procesul referendumului ultima etapă, aşa cum prevede art. 3 din Hotărârea nr. 34/2012 a Parlamentului.
De asemenea, Parlamentul nu a revocat efectele prevederilor hotărârii 33/2012 a Parlamentului, în sensul că:
suspendarea exercitarii funcţiei de Preşedinte al României, a d-lui Traian Băsescu, INCETEAZĂ numai prin abrogarea hotărârii 33/2012 a Parlamentului.
Ulterior acestei abrogări Parlamentul este obligat să emită o nouă Hotărâre care:
– să constate vacantarea funcţiei de Preşedinte al României, în baza rezultatului referendumului din 29 iulie 2011 sau, după caz, să declare revenirea în funcţia de Preşedinte al României a preşedintelui suspendat.
Ce trebuie făcut?
Conform Constituţiei României, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului suveran, Parlamentului îi revine OBLIGAŢIA să finalizeze procedura de referendum pentru demiterea Preşedintelui României, corespunzător deciziei luate de către popor, consemnată prin rezultatul stabilit de către Biroul Electoral Central pentru referendumul din 29 iulie 2012 şi confirmat constituţional de către Curtea Constituţională prin puncetele 1 şi 2 ale dispozitivului Hotărârii nr.6/2012.
Procedura constituţională privind referendumul naţional este compusă din opt etape, astfel:
Etapa 1 – iniţierea referendumului prin hotărârea Parlamentului şi etapa 8-a, finalizarea procedurii de referendum prin Hotărâre în constatare, sunt obligaţii constituţionale ale Parlamentului.
Etapele 2 şi 7 ale procesului de referendum sunt obligaţii ale CCR, conform art. 146, litera i) şi art. 147 din Constituţie.
Etapele 3, 4, şi 5 ale procesului de referendum conţin activităţi în competenţa Guvernului, Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central.
Etapa a 6-a – stabilirea rezultatelor referendumului în condiţiile legi şi comunicarea acestora este competenţa Biroului Electoral Central.
Parlamentul din legislatura anterioară (din decembrie 2008 până în decembrie 2012), din motive politice, interne şi internaţionale a refuzat să dezbată şi să finalizeze procedura referendumului naţional din 29 iulie 2012.
Hotărârile nr. 33 şi nr. 34 din 6 iulie 2012 ale Parlamentului (a se vedea anexele ) referitoare la suspendarea d-lui Traian Băsescu din funcţia de Preşedinte al României şi finalizarea referendumului sunt în vigoare şi astăzi.
Finalizarea procedurii referendumului este OBLIGATORIE pentru reinstaurarea ordinii de drept în România, potrivit Constituţiei şi corespunzător punctului 3 din Hotărârea 34/2012 a Parlamentului.
Care vor fi consecinţele pentru români şi România dacă Parlamentul REFUZĂ în continuare să finalizeze procedura de referendum prin adoptarea unei hotărâri în constatare în care să confirme rezultatele referendumului stabilite de către BEC?
- Cetăţenii români îşi vor pierde decisiv încrederea în democraţie, statul de drept şi importanţa votului lor.
- Ordinea de drept în România nu mai este cea dată de Constituţie, iar România nu mai este stat de drept.
- Toate actele semnate de către Băsescu Traian, începând cu data de 28 August 2012, sunt nule de drept, el neavând competenţa Constituţională în acest sens. Aceasta stare de fapt va continua.
- S-ar accepta în mod tacit, în continuare, faptul că suveranitatea poporului exercitată prin referendum este confiscată de cei 6 judecători ai CCR în beneficiul politic al cetăţeanului Traian Basescu.
- Continuarea uzurpării suveranităţii poporului român va perpetua interpretarea şi aplicarea greşită a mecanismelor internaţionale asupra proceselor juridico-politice din România.
- Nerestabilirea ordinii de drept în România anulează Constituţia României (art.1), statul de drept şi va menţine percepţia ca România este colonie guvernată a Uniunii Europene.
- În continuare, România va avea o imagine negativă şi deformată pe plan internaţional.
Stimaţi colegi, deputaţi şi senatori, Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului suveran, are obligaţia de a finaliza procesul de referendum din 29 iulie 2012, prin emiterea unei hotărâri în constatare, anularea hotărârii nr. 33/2012 a Parlamentului de suspendare a Preşedintelui României şi reinstaurarea suveranităţii poporului român, a ordinii democratice şi a statului de drept în România.
Anexăm:
– Hotărârea nr. 33 din 6 iulie 2012 a Parlamentului pentru suspendarea lui Traian Basescu din funcţia de preşedinte al României;
– Hotărârea nr. 34 din 6 iulie 2012 a Parlamentului( a se vedea punctul nr. 3) pentru finalizarea referendumului din 29 iulie 2012;
– Hotărâre nr. 6 din 21 august 2012 a Curţii Constituţionale privind rezultatele referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României.
Bucureşti, 11 februarie 2013.
Iniţiator – prof. Ioan Ghişe, senator PNL de Braşov .
Motto:
„Pentru ca Răul să triumfe este suficient ca cei buni să nu facă nimic”, a spus Edmund Burke, filosof scoţian din sec. XVIII-lea.
_______________________________________________________
Către
Birourile permanente reunite
ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
Stimate domnule preşedinte al Senatului,
senator Crin Antonescu,
Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,
deputat Valeriu Zgonea,
Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,
Vă rog şi vă solicit, conform Constituţiei României, să supuneţi dezbaterii Parlamentului României proiectul de Hotărâre a Parlamentului (proiect anexat) pentru reinstaurarea ORDINII de DREPT în România şi finalizarea referendumului din 29 iulie 2012 conform deciziei poporului român suveran.
Bucureşti, 11 februarie 2013 Cu stimă !
Iniţiator – prof. Ioan Ghişe, senator liberal de Braşov
_______________________________________________________
Ioan Ghişe senator independent, Colegiul nr. 3 Braşov 